Stephen Curry și-a accidentat oblicul în primul sfert al meciului de la Houston și ar putea lipsi aproximativ o lună, iar Golden State Warriors se pregătesc deja pentru o absență lungă a vedetei lor. Accidentarea vine după o perioadă în care problemele la genunchiul drept i-au marcat sezonul precedent, al 17-lea din carieră.

Acum 37 de ani, pe 30 ianuarie, Curry avea 27,2 puncte pe meci și fusese desemnat pentru a 11-a oară titular la All-Star. Warriors aveau un bilanț de 25-21, iar Curry juca fără Jimmy Butler, care își rupsese ligamentul încrucișat anterior drept cu o săptămână înainte. Într-un antrenament din ziua liberă, într-o arenă goală din centrul orașului Minneapolis, genunchiul său a început să-l deranjeze.

„Atunci am început să mă îngrijorez”, a spus Curry. „Pur și simplu nu mi se părea în regulă.”

Curry a încercat să joace în ciuda durerii pe care o descria drept „o durere și o senzație ciudată de disconfort care nu dispărea”. Deși inițial fusese trecut pe lista jucătorilor incerți, a marcat 26 de puncte împotriva Timberwolves, a stat o partidă pe bancă, apoi a înscris 27 de puncte la Utah, încheind deplasarea, și 23 împotriva Detroit Pistons, după întoarcerea acasă.

Nici durerea, nici îngrijorarea nu au dispărut.

„Împotriva Detroitului, a trebuit să-mi adun toate forțele pe banca medicală doar ca să îmi spun: «Bine, pot să ies în seara asta și să joc»”, a declarat Curry. „Și am jucat doar prefăcându-mă primele… nu știu, 25 de minute.”

Ultima secvență înainte de a părăsi terenul a avut ceva poetic. În al treilea sfert, Curry a primit un blocaj și a continuat cu un isolation împotriva lui Ausar Thompson, iar el a descris gestul drept „un pas înalt, pentru că durea foarte tare în acel moment”. După acel gest, Curry l-a păcălit pe Thompson cu o combinație de crossover, a pătruns în re­tragerea de la careu și a înscris un coș cu fault, printr-un floater peste unul dintre cei mai buni apărători de pe extremă din lume. Acel coș i-a adus 23 de puncte în cele 25 de minute jucate.

Apoi a șchiopătat spre tușă și i-a spus lui Rick Celebrini, principalul decident medical al echipei și persoana în care Curry are încredere deplină, că umflătura și rigiditatea deveniseră insuportabile.

„M-am comportat inteligent în situația asta”, a spus Curry, care a ratat următoarele 27 de meciuri. „Trebuia să facem investigații imagistice.”

Aceasta este dualitatea lui Curry, aflat în etapa de final a carierei sale de Hall of Fame. Pe teren, poate încă să ofere ceea ce antrenorul Steve Kerr numește evoluții „magice”. Dar, dincolo de spectacol, Curry se află într-o cursă continuă cu timpul, schimbându-și în mod obsesiv planul de întreținere a corpului, pentru a fi disponibil cât mai des posibil, până când ceasul se oprește.

Un sezon marcat de accidentări

Acum zece zile, Curry a discutat cu ESPN despre provocările fizice și mentale ale acestui moment, în special despre gestionarea accidentării la genunchi care i-a perturbat sezonul și a dus la ratarea play-off-ului de către Warriors, care au terminat cu un bilanț de 37-45.

La o zi după acel interviu, Curry a înscris 41 de puncte în fața celor de la Orlando Magic, depășindu-i pe LeBron James și Michael Jordan la numărul de meciuri cu cel puțin 40 de puncte după vârsta de 35 de ani din istoria NBA. Această serie a ridicat bilanțul Warriors la 8-3 și a arătat că jocul său ofensiv era la fel de ascuțit ca întotdeauna.

„Știu cât de binecuvântat sunt să mai am capacitatea de a mă convinge că aș putea fi cel mai bun jucător dintr-o echipă care luptă pentru titlu”, a spus Curry.

Patru zile mai târziu, la Houston, în timp ce se deplasa pe teren, Curry și-a rupt oblicul în primul sfert. După ce a încercat să joace cu accidentarea câteva posesii, chiar reușind un șut de trei puncte în fața lui Amen Thompson înainte să strige de durere, s-a îndreptat spre vestiar. Warriors se pregătesc acum ca Curry să lipsească aproape o lună.

În primul meci fără Curry, San Antonio Spurs au pornit în forță, cu un avans de 18-0, și au învins Warriors cu 38 de puncte diferență. Trei seri mai târziu, New Orleans Pelicans, o echipă aflată în dificultate, și-au întrerupt seria de șase înfrângeri consecutive cu o victorie de 21 de puncte în fața celor de la Golden State, luni seara. Aceste rezultate au ridicat din nou întrebări urgente despre capacitatea Warriors de a supraviețui chiar și o lună fără el, dar și întrebări și mai sumbre despre viitorul echipei fără el.

Curry a părăsit apoi deplasarea pentru a-și recupera oblicul în San Francisco, alături de Celebrini, pierzând câteva săptămâni de baschet într-o carieră care nu mai are multe asemenea săptămâni de oferit.

„Este frustrant pentru că este o parte din mortalitatea ta”, a spus Curry despre reamintirile constante ale vârstei. „Mortalitatea din baschet.”

Problema genunchiului și alte complicații

Investigațiile imagistice ale genunchiului drept, realizate după meciul cu Detroit din 30 ianuarie, nu au relevat nicio leziune structurală. Celebrini a recomandat odihnă. Echipa a clasificat oficial afecțiunea drept sindromul durerii femuro-patelare, cunoscut în mod obișnuit drept „genunchiul alergătorului”, o problemă de suprasolicitare.

Curry credea inițial că va lipsi o săptămână. Spera încă să joace la All-Star Game din 2026, de la Los Angeles, peste două săptămâni, și plănuia să-l convingă pe fostul său coleg Klay Thompson să participe la concursul de aruncări de la distanță. Dar aceste planuri s-au risipit pe măsură ce problema a persistat.

În Los Angeles, Curry și-a testat progresul într-un antrenament. Intenționa să joace primul meci după pauza All-Star împotriva celor de la Boston Celtics, dar după câteva mișcări cu intensitate mai mare, și-a abandonat planul.

„Sabrina [Ionescu] îmi lua de fapt mingile de la recuperare”, a spus Curry. „Am încercat să merg mai tare, iar anumite direcții de mișcare nu au funcționat deloc.”

În timpul absenței prelungite, care a cuprins 27 de meciuri pe parcursul a 65 de zile, Curry a trăit cel mai greu moment în zile consecutive, spre sfârșitul lunii martie. Primul a venit la Atlanta. În dimineața de după înfrângerea Warriors în fața celor de la Hawks, care i-a coborât la 33-38, el trebuia să participe la un scrimmage pentru a-și testa genunchiul. Echipa chiar anunțase acest lucru. Nu s-a întâmplat niciodată.

„Aceasta a fost adevărata lovitură”, a spus Curry, clătinând din cap. „Nu am ajuns nici măcar în punctul în care să pot juca. Chiar și doar șuturile de la distanță mă dureau mai tare decât înainte.”

Noaptea următoare, Warriors au câștigat în prelungiri în fața celor de la Dallas Mavericks, într-o partidă reușită care a fost totuși umbrită de accidentarea lui Moses Moody, aripă în al patrulea sezon, care și-a rupt tendonul rotulian într-o încercare de dunk, de la aproximativ 25 de picioare de Curry, pe banca Warriors. Moody a avut nevoie de o targă pentru a părăsi terenul.

„L-am văzut cum cade, și pe Jimmy [Butler] când a căzut în ianuarie. Te uiți la calendar”, a spus Curry. „Apoi începi să te gândești la partea mai existențială a lucrurilor. Va trebui să mă confrunt cu asta tot restul carierei? Va fi ceva care… care va… cum se spune… va diminua ce pot face pe teren?”

Cel mai dificil aspect, a dezvăluit Curry, a fost o contuzie osoasă care s-a dezvoltat în genunchi din cauza cartilajului „deteriorat”, care exercita presiune pe zonele greșite ale articulației. Fluxul sanguin limitat din zonă a încetinit vindecarea.

„Practic, stăteam pe loc”, a spus Curry. „Nu mergea în niciun sens.”

În cele din urmă, Curry a simțit suficientă ameliorare pentru a reveni în șase meciuri, între 5 și 17 aprilie, înscriind 35 de puncte în memorabila victorie cu stil retro în fața celor de la LA Clippers, din turneul play-in.

Chiar și așa, el a avertizat că problema genunchiului a creat o „nouă normalitate” pentru el. Îmbrățișarea lungă pe care a făcut-o cu Kerr și Draymond Green în noaptea eliminării din Phoenix a stârnit îndoieli cu privire la viitorul lui Kerr și a reamintit cât de aproape sunt cu toții de linia de sosire.

Vara de recuperare și noul ritm

Evoluția lui Curry la finalul sezonului i-a oferit un impuls mental înainte de o vară de pregătire care trebuia adaptată diferit față de trecut.

„Să reduc intensitatea generală”, a spus Curry. „Ideea, tema lansată de Rick, era că fiecare antrenament din vara asta trebuia să mă lase cu sentimentul că mai aveam ceva în rezervă, în loc să golesc totul.”

Pentru Curry, acest lucru este dificil. El s-a transformat în cel mai bun trăgător din lume și și-a prelungit cariera până la sfârșitul anilor 30 prin suprasolicitare: și-a ascuțit șutul, și-a construit masa musculară și și-a menținut condiția fără încetare.

La 38 de ani, echipa medicală i-a cerut în sfârșit să se liniștească.

„Stă mai des pe loc”, a spus Kerr. „Se bazează pe faptul că a dezvoltat un nivel de abilitate incredibil, care nu îl va părăsi. Apoi, a găsit o modalitate de a rămâne foarte în formă fără să apese genunchii și gleznele. Merge pe bicicletă, folosește banda de alergare sub apă. Este creativ.”

Curry a glumit că golful a fost cea mai bună rețetă de vară, dar a recunoscut că există un sâmbure de adevăr în asta. A înlocuit câteva zile intense pe teren cu zile de relaxare pe terenul de golf.

„Există un element de recuperare activă”, a spus Curry. „Mersul pe terenurile de golf îți relaxează genunchiul într-o anumită măsură. Îți menține corpul în mișcare fără să îi ceri prea mult.”

Un început de sezon atent gestionat

Din perspectivă strict baschetbalistică, Curry nu credea că corpul său era la fel de pregătit ca în trecut pentru cantonamentul și pregătirea de dinaintea sezonului. Celebrini l-a ținut mai des afară de la antrenamente în luna octombrie. În al doilea meci al sezonului, a ratat 10 din cele 15 șuturi și a avut dificultăți în final, în timp ce Warriors au pierdut un avans de 12 puncte în fața celor de la Memphis Grizzlies.

„Probabil că nu era încă suficient de pregătit fizic să închidă meciul de la Memphis”, a spus Kerr. „Dar beneficiile pe termen lung sunt mai puțină uzură. Deci, suntem de acord cu asta. Liga n-a fost niciodată mai rapidă, mai atletică, cu jucători care aleargă tot timpul și acoperă mult teren.”

„Comparativ cu Steve Nash sau John Stockton, alți conducători de joc de calibrul lui care jucau încă la 38, 39, 40 de ani, jocul este mult mai greu acum.”

În perioada de vârf, Curry se număra printre liderii ligii la distanța parcursă pe meci. Datele de urmărire arătau că, la începutul anilor 30, parcurgea între 2,3 și 2,6 mile în medie pe meci.

Acest lucru a fost redus. Warriors îi limitează minutele la aproximativ 28 pe meci, nu l-au autorizat să joace în ambele reprize ale meciurilor din serii de câte două și au introdus în vara aceasta și unele ajustări ofensive care îi ușurează munca.

În primele 10 meciuri, datele de urmărire îl arată parcurgând în medie 1,9 mile.

„Stă mai mult pe loc”, a spus Kerr. „Mai puține dintre seturile de mișcare pe care le-am folosit de-a lungul anilor, în care vine după un triplu blocaj și aleargă de pe partea forte pe partea slabă și înapoi.”

Curry a recunoscut că minutele reduse și zilele de odihnă îi testează „disciplina”, dar a ajuns să aprecieze rezultatele cumulate și spune că simte diferența după o săptămână de seri cu 28 de minute, comparativ cu 32 de minute.

„Dacă vrem să fim o amenințare la finalul anului, trebuie să fiu disponibil”, a spus Curry.

După ce a scuturat ruginea, Curry a înregistrat următoarele punctaje într-o serie de șapte meciuri care a propulsat Warriors la o serie de opt victorii consecutive: 24, 44, 31, 34, 29, 41, 25, marcând mai mult de un punct pe minut.

Dar cât de des crede el că poate fi versiunea aceea a lui?

„Sper să fie la fiecare două seri”, a spus Curry. „Cel puțin din martie, aprilie, mai.”

Contractul și viitorul

Înainte de sezon, Curry s-a confruntat cu o decizie contractuală. Warriors i-au prezentat un meniu de opțiuni de prelungire, care se reducea în esență la un contract maxim, o reducere salarială sau o abordare de așteptare, care ar fi oferit echipei cea mai mare flexibilitate pe termen lung.

El a ales reducerea salarială ușoară, semnând o prelungire de doi ani în valoare de 116 milioane de dolari, care eliberează 10 milioane de dolari din plafonul salarial pentru Warriors în vara următoare, și primind o opțiune de jucător pentru ultimul sezon.

Decizia, a spus Curry, a fost despre claritate pentru toți cei implicați, despre eliminarea distragerilor și despre câștigarea valorii sale financiare ca jucător, oferind în același timp o flexibilitate suplimentară unei francize cu care intenționează să rămână până în al 20-lea sezon, posibil ultimul.

„Totul”, a spus Curry. „Am presupus că va fi probabil unul dintre ultimele contracte, dacă nu chiar ultimul pe care îl semnez. Nu mi-e frică să o spun. Dar poate mă voi surprinde și voi vrea să continui.”

Dacă împrejurările ar fi cerut-o, Curry a spus că ar fi fost pregătit să accepte un rol mai degrabă complementar spre finalul carierei, la fel ca majoritatea vedetelor aflate în declin. Poate că asta se va întâmpla în cele din urmă.

„Nu mi-ar afecta ego-ul”, a spus Curry. „Vreau să câștig. Orice ar însemna asta, iei decizii în funcție de ceea ce ai în față.”

Dar el are încă un talent de nivel All-NBA, iar impactul său este prea mare pentru a fi redus. Warriors sunt încă construiți în jurul puterii sale.

Totuși, este un lot fragil și rănit. Butler și Moody își fac în continuare recuperarea după accidentări grave la genunchi și nu sunt așteptați înapoi decât la jumătatea sezonului. Centrul de start proiectat, Kristaps Porzingis, s-a retras din sport, iar contractul său nu a fost încă transferat printr-un schimb. Curry este accidentat.

Asta lasă 151,9 milioane de dolari din salarii nefolosite pe termen nedefinit și doar 67,8 milioane de dolari din salariile jucătorilor disponibili pentru a ține echipa pe linia de plutire până se întorc vedetele.

„Echipa trebuie să îl ajute”, a spus Kerr. „Dacă reușim să gestionăm meciurile și marjele și să câștigăm câteva partide fără el, ne vom afla într-o poziție bună. Cred că o vom face. Îmi place atitudinea acestei echipe. Îmi place energia, spiritul. Îmi place talentul nostru.”

Butler și Curry se vor întoarce, în cele din urmă. Brandin Podziemski a arătat o îmbunătățire notabilă în al patrulea sezon. Departamentul sportiv pare să fi nimerit câteva contracte minime bune.

Apoi, sosirea lui Yaxel Lendeborg a insuflat viață francizei, generând convingerea că Warriors au un rookie care poate contribui semnificativ imediat și care ar putea evolua, cu timpul, într-o aripă de nivel mediu-înalt, capabilă să conducă echipa după plecarea lui Curry.

„Nu mă interesează 1A, 1B, 2A [ierarhia]”, a spus Kerr. „Nimic din toate acestea nu contează dacă nu îți faci treaba. Trebuie să câștigăm la limită [acum], apoi [mai târziu] putem începe să vorbim despre Jimmy și Yaxel și Steph și despre toți trei, care pot închide un meci. Atunci vom avea ceva. Atunci vom putea concura cu oricine. Dar în acest stadiu, suntem cei mai departe de acel punct.”

Fără Curry, echipa trăiește într-un mod de supraviețuire temporar. La o lună de la debutul carierei, Lendeborg este pus să-și accelereze procesul de dezvoltare, să preia rolul de creator de joc, pe care nu-l avusese nici măcar în facultate, și să ducă Warriors la suficiente victorii până se întorc vedetele.

„Cam 6 din 10”, a spus Lendeborg, când a fost întrebat despre nivelul încrederii sale. „Va fi distractiv să încerc să descopăr în ce moduri pot marca cel mai bine, ce trebuie să fac ca să fiu un marcator eficient. Iar restul de patru este ca: omule, voi reuși oare să fiu la înălțimea acestui lucru? Voi reuși să ajut echipa așa cum îmi doresc? Timpul va arăta.”

Curry a precizat că nu există și nu va exista în curând o decizie de retragere. Dar nu se teme să recunoască sfârșitul care se apropie, a spus el, pentru că l-a văzut pe tatăl său, Dell, și pe mulți dintre colegii lui Dell în acea etapă finală, când corpul începe să obosească și ceasul începe să bată.

„Vreau să apreciez ceea ce se întâmplă acum, pentru că nu vreau doar să trec prin mișcări”, a spus Curry. „Apoi, trece pe lângă tine.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *